Erasmus. Nu doar un proiect

Zic asta pentru ca am vazut ca poate sa fie si un stil de viata. Am intalnit multe persoane care fac parte din acest proiect si am vazut ca ei mereu traiesc in tari diferite si pentru mine mi se pare atragator. Eu am ramas uimita de acesti oameni, chiar ii admir.

Ma bucur ca am avut ocazia ca sa pot sa fiu aici, ca sa pot sa am acest experienta, ca sa pot sa cunosc persoane noi, traditii noi. Eu in momentul actual sunt in Bari, dar am avut ocazia sa vizitez si Bergamo.

Aventura mea in Bergamo.

In Bergamo am fost doar o seara, unde m-am plimbat aproximativ o ora sau chiar doua. Era super fun, desi eu personal n-am vrut sa ma duc sa vizitez orasul ca eram extrem de obosita, dar nu imi pare rau, am vazut extrem de multe locuri frumoase pe care cel mai probabil n-am sa le mai vizitez inca o data.

Noi din Bergamo ne-am dus in Bari unde ne-am intalnit cu multe persoane din Erasmus, prima mea impresie era foarte naspa si foarte stresanta. Fiecare persoana a vorbit doar cu grupul lor, nimeni nu prea a socializat. Dar in cealalta zi parca am inceput sa ne intelegem cu totii. Si de aici incepe aventura mea cu italieni, dorinta mea de a sta aici. Sincer Italia dupa imaginatia mea era altcumva, era mult mai estetica, mult mai frumoasa, dar nu ma pot plange. Sunt locuri extrem de frumoase (daca le poti gasi), unii oameni sunt responsabili, DAR nu cu totii. Ce mi-a atras atentia despre italieni era ca nu tin cont

de prioritate, total dezorganizati.

Despre orasul Bari si despre oamenii de acolo.

Prima mea noapte în Bari era o dezamagire deoarece cum am scris și mai sus nu prea ne-am socializat unul cu celălalt, italienii vorbeau in italiana iar noi in romană. A fost ceva activitate foarte scurta unde trebuia sa-i punem întrebări persoanei din fata noastră, era funny.

In al doilea zi ne-am cunoscut cu toții, ne-am împrietenit. Eu primele zile am stat cu Abel și Andrei și noi chiar ne-am distrat foarte mult împreuna. Dar dupa ce am inceput sa iesim cu totii era si mai fain. Dupa in jur de 2-3 zile eram foarte de nedespartiti (grupul nostru cu grupul italienilor). Orice chestie am facut impreuna, ne-am ajutat reciproc, ne-o invatat anumite cuvinte in italiana, la fel si noi.

Am vizitat orasul, am fost la port unde am facut si o poza cu Andrei. Cand am fost la port ma simteam atat de linistita, am auzit valurile izbindu-se de stanci, cum pescarusii cantau, cum masinile traceau incet. A fost atat de frumos, mi-a placut atat de mult, efectiv ma puteam pierde in ea. Doar acolo voiam sa raman.

Ce am mancat acolo...

In fiecare seara ne-am adunat si italienii ne-au gatit cate ceva din mancarile lor traditionale cum ar fi: focaccia, lasagna, panzerotti si mai multe tipuri de paste, etc..

Fun fact: cand am mancat panzerotti, am inceput sa-l mananc invers, italienii doar s-au mirat de mine.

-Italienii folosesc foarte mult sos de rosii in mancaruri si foarte mult ulei de masline, ceea ce nu a fost vreo problema pentru mine in primele 3-4 zile, dar dupa mi-a fost foarte mult.

In poza de mai sus se poate observa ca si eu am fost putin de ajutor, am contribuit si eu cu cate ceva:))

Si in poza de langa e rezultatul final al pastelor in care am contribuit putin. P.s. era delicioasa.

Primul italian pe care l-am cunoscut si am devenit prieten era Mattia.

Eu cu Mattia am ajuns destul de apropiati, adica dintre fiecare persoana straina cu el m-am inteles cel mai bine, el m-a ajutat cel mai mult. Mi-a aratat si el multe locuri din Bari care erau efectiv superbi, cred ca am facut rost de un bun prieten. Desi e zodia balanta si m-am inteles cu el super bine (ce e foarte ciudat). Inca tinem legatura, vorbim dar probabil n-o sa dureze mult deoarece e o distanta super mare si fiecare isi revine la viata lui. Era foarte amunzant comunicarea noastra, pentru ca amandoi am avut de multe ori lapsus si era ciudat exprimarea noastra. Vorbeam italiana, romana, engleza, toate erau combinate, dar ce a contat era ca ne-am inteles intr-un final.

Ziua lui Abel in Bari..

Cred ca cea mai memorabila zi pentru mine era 26 noiembrie cu o zi inainte de ziua luiAbel, deoarece in acea zi m-am plimbat impreuna cu Mattia in toata Bari Centrale pentru a gasi ceva cadou pentru Abel. Ne-am plimbat chiar exagerat de mult, ne-a prins si ploaia.. dar nu imi pare rau deoarece am vazut fericirea lui Abel intr-un final.

Iar in 27 noiembrie era ziua lui Abel, aproape toata ziua am stat doar cu el pentru ca voiam sa-i facem o surprinza cu o prajitura si cu niste baloane. Nu era nu stiu ce dar era super dragut.

Cand l-am dus la apartament unde i-am facut surprinza, era extrem de uimit si foarte fercit.

In concluzie

Cred ca acest proiect de erasmus a iesit super, colectivul a fost extraodinar si am facut niste amintiri exceptionale. Bari este un oras foarte frumos si imi place la maxim. Acest proiect a adus foarte multe beneficii asupra mea si asupra colegilor avand in vedere ca m-am imprietenit cu oameni cu care chiar nu ma gandeam ca voi fi prieten si desigur mi-am dezvoltat vocabularul in limba engleza.